Pe structurile istorice, urmele nu vorbesc singure; ele trebuie citite fără a proiecta asupra lor explicații grăbite.

Fisurile, tasările și pierderile de material pot părea dovezi directe. În realitate, ele sunt doar urme. Ca să devină informație utilă, trebuie citite în contextul construcției și al etapelor sale.

Urma nu este concluzia

La siturile arheologice, multe semne pot fi ambigue. Dacă sari direct la concluzie, soluția structurală pornește dintr-o interpretare fragilă.

Limitele de cunoaștere trebuie acceptate

Investigația serioasă stabilește ce putem afirma cu încredere, ce rămâne probabil și ce trebuie lăsat deschis până la noi verificări.

Interpretarea bună reduce intervenția inutilă

Când distingem corect între urme active și urme istorice, soluția poate rămâne precisă și minimă.